Loc de batut campii…

Probabil unii dintre voi stiti ca El e de cateva luni in Germania, cu un loc de munca stabil acolo. La fel, probabil unii stiti ca am stat si eu acolo aproape o luna si ca asta mi-a mai redus din inversunarea pe care o aveam inainte impotriva mutarii in alta tara. Si probabil unii dintre voi sunteti cei care ma tot cearta ca am ocazia sa plec si nu profit de ea. Sunt sigura ca dupa asta o sa fiu certata de si mai multi.

In Romania as putea sa realizez mai multe decat acolo. Acolo as putea sa aspir cu greu la mai mult decat statutul de angajata. Iar daca ar fi sa ajung mai mult decat angajata, mi-ar fi de 10 ori mai greu decat in Romania. Insa in Romania mi-ar fi de 10 ori mai greu sa ajung la salariul si la nivelul de trai al unei simple angajate de acolo. Iar la nivelul lor de civilizatie de acum Romania va ajunge abia peste zeci de ani (daca va ajunge vreodata*). Oare ceea ce ma tine in tara merita un efort de 10 ori mai mare?

Va pierdui deja? Bine, hai ca incerc altfel.

Sunt mandra de mine si de mentalitatea din pacate atipica majoritatii romanilor, pe care o am. Stiu sa ii respect pe altii, nu judec pe nimeni, nu ma implic in vietile altora daca nu mi se cere, stiu sa imi respect responsabilitatile asumate. Si am invatat sa traiesc in Romania fara sa-mi las principiile astea influentate. Insa am inceput sa ma gandesc ca poate imi voi dori copii la un moment dat. Am tot vorbit despre asta in ultima vreme, sunt sigura ca sunteti si voi lamuriti in privinta temerilor mele legate de asta, deci nu mai lungesc subiectul. O sa spun doar ca mi-e groaza de medicii nostri si de o nastere intr-un spital din Romania. Si sunt constienta ca intr-o alta tara probabil copiii mi-ar fi marginalizati pentru ca sunt straini. Insa as sti sa ii ajut sa treaca prin asta. In schimb, nu cred ca as reusi sa fac in asa fel incat sa nu fie influentati de un mediu violent si fara respect, asa acum e Romania.

Din pacate, asa cum spunea Catalin in alta parte, romanii cu adevarat civilizati, si care ar putea influenta cumva lucrurile, au devenit o minoritate in tara noastra. Si multi dintre ei prefera sa plece. Stiti voi cum e la tara, unde in sate nu mai locuiesc decat batranii, pentru ca tinerii au plecat la oras? Ei, exact asa se intampla si cu Romania.

(*Catalin, daca ajungi pe aici, repeta te rog ce ziceai dincolo despre tigani )

PS: Daca vi se pare ca seamana ideile cu cele dintr-un comentariu la post-ul lui Andy… ei bine, da, chiar seamana. Ca tot eu eram si acolo . Am de cateva zile vreo 2 subiecte si 3 jumatati incepute, dar tot gasesc altceva de scris si tot aman publicarea (respectiv terminarea) lor. Eh… le vine si lor ziua.

Dragi studenti bursieri, sunteti prosti! Si nici macar nu sunteti prosti cu folos, pentru ca prostia aia a voastra va e rasplatita cu o bursa de ca*at, din care nici nu va puteti cumpara toate manualele pentru un semestru. De o vacanta dupa ce v-ati pierdut ca fraierii cateva saptamani din viata ca sa luati un afurisit de 10 la examene nici nu se mai pune problema. De Alpi nici nu mai zic.

Da, evident am draci. Aflati aici de ce. Draga Hanule, cred ca o sa te scot din reader, ca prea des abordezi subiecte care imi provoaca reactia asta.

PS: Nu ma intelegeti gresit. Pana de curand am fost si eu studenta si cunosc prea bine importanta 5-ului. Dar de aici pana la a-l ridica la rang suprem si a le rade in nas “tocilarilor” care iau 10 e cale lunga. Sau cel putin asa ar trebui sa fie.

Astazi va trimit prin alte parti. Un subiect aveam, dar simt nevoia sa mai bibilesc la el. Plus ca urmatoarele doua articole mi-au venit pe tava, unul dupa altul in feedreader. Si pentru ca e un subiect care ma intereseaza si despre care as fi scris si eu, nu pot sa nu iau asta ca pe un semn.

Primul este articolul lui dono despre agresivitatea generatiei ce vine in urma noastra si despre imaginea propriului copil crescand intr-un asemenea mediu. E cazul sa repet ce spuneam despre viitorii mei copii pe care ii voi creste in debara?

Apoi, simonarrr isi imagineaza cum ar fi viata ei daca Ceausescu inca ar mai trai. Care e legatura cu articolul celalalt? Pai daca ar fi trait Ceausescu, nu ar mai fi existat. Nici articolul, nici agresivitatea la asemenea nivel. Probabil nici internetul pentru romani.

Imi iubesc libertatea si n-as da-o pentru nimic pe ce a fost inainte de revolutie. Recunosc, eram prea mica pentru a simti comunismul pe pielea mea, deci vorbesc mai mult din auzite. Insa mi-e suficient sa stiu ca mi-ar fi fost interzisa cunoasterea obiectiva a lumii.

Ne place sa fim niste oi care au nevoie de cineva sa le impinga de la spate. Si mai ales, cineva care sa isi asume responsabilitatea pentru faptele noastre. Daca ar fi trait Ceausescu, ne-ar fi educat copiii, pentru ca noi nu suntem in stare sa o facem. Suntem oi scapate definitiv in pasune. Si pentru ca pana acum ne-a fost interzisa, profitam la maxim de ea. Mancam iarba din radacina, nu mai lasam nici un fir. Nu conteaza ca la anu’ o sa murim de foame.

Iar mieii nascuti pe pasune trebuie sa aiba parte si de libertatea pe care n-am avut-o noi. Nu le mai impunem absolut nici o limita: nici de respect, nici de protejare a propriului viitor. Adica ce, nu inseamna democratia libertate absoluta?

Imi pare rau ca avem atata libertate si ne batem joc de ea.

… vreau sa ma fac proasta. Si sa ajung vedeta la Acces Direct.

Imi placea de Madalin Ionescu. Adica nu-i vazusem emisiunile, dar prima impresie a fost buna… mi s-a parut promitator, ca moderator tv. Asa ca am inceput sa ma uit la Acces Direct (mai mult pentru ca se uita mama, dar asta e alta poveste). Cu emisiune noua la Antena 1 (dupa ce a plecat de la Realitatea, daca nu ma insel), la ora de varf, parea un fel de Teo in vremurile bune. Cu invitati si subiecte interesante, el moderator inteligent si cu replici pe masura.

Ei, cred ca m-am inselat rau de tot. Invitatii lui din ultimele doua saptamani au fost:

Eleva de 18 ani care si-a ales cariera de actrita porno. Si care a fost exmatriculata obligata sa se mute la alta scoala de catre conducerea liceului in care invata… Dar asta nu pentru meseria aleasa, ci pentru niste poze dintr-o revista. Subiectul a fost dezbatut pe larg in vreo 5 editii ale emisiunii.

Mihai Traistariu si faimosul Tarky, care sustinea ca a avut o relatie cu el. Dar care de fapt a fost obligat sa spuna asta in presa de catre cineva de la Cancan. Iar acum primeste amenintari cu moartea.

Sexy buzoianca/brasoveanca/ploiesteanca sau ce-o fi ea, care si-a pus-o cu nu stiu cate sute de barbati si care poate sa spuna cu exactitate ce lungime are… mătărânga ( ) doar din priviri. Sau din pipaieli. Sau dupa Read the rest of this entry »

Se pare ca a devenit o rusine sa spui “la multi ani” de 1 Decembrie. Risti sa te trezesti cu un “ce ba(/fa), sarbatoresti ziua Romaniei?”… culmea spus in limba romana, de un roman. Roman care sarbatoreste cu mare fast si mandrie Valentine’s Day, Halloween etc si care mai-mai ca ar aprinde artificii in fata blocului pe 4 iulie. (Nu ca as avea ceva impotriva sarbatorilor imprumutate, un motiv in plus de distractie nu strica niciodata. Bravo lor ca stiu sa si le faca populare in intreaga lume, rusine noua ca nici macar la noi in tara nu ni le mai sarbatorim.)

Romanul despre care vorbeam e probabil suparat ca dupa nenumarate incercari de a obtine viza si cetatenie americana, inca n-a reusit. Altfel nu i-as intelege razvratirea, din moment ce sarbatoarea asta nu tine nici de politicieni corupti, nici de economia subreda, ci de noi toti, cei cu steguletul rosu, galben si albastru pe cartea de identitate.

As fi ipocrita sa indemn la iesiri in strada si sarbatoriri cu mare fast, din moment ce nici eu nu sarbatoresc in vreun fel. Totusi, un “la multi ani si tie” si un pic mai mult respect pentru cei care se bucura de ziua asta n-ar strica.

El ma cearta pentru postul de mai jos. Cum ca n-ar fi o idee tocmai democratica (de parca n-ar sti ca eu sunt un mic dictator ) si ca nu ma iau de cine trebuie. Ca de fapt la teste ar trebui sa fie supusi candidatii, sa vedem si noi daca sunt competenti sa ocupe functiile respective… Iar eu nu mai zic nimic, pentru ca are dreptate.

Eu, ca alegator, trebuie mai intai sa aflu cine sunt candidatii. Toti, ca doar trebuie sa le acord sanse egale. Si dupa multe cautari, prin surse imprastiate, aflu ca multi au avut activitati dubioase, au fost implicati in scandaluri, nu si-au indeplinit cum trebuie responsabilitatile avute pana atunci. Si asa lista se scurteaza. N-ar fi mai simplu s-o scurteze cineva inainte, mie ramanandu-mi doar sa aleg dintre promisiuni pe alea care mint mai frumos? Si nu spun asta din comoditate, ci pentru ca “eu” suntem cateva milioane de oameni care ar trebui sa se informeze. Nu-i mai simplu sa faca cineva asta odata si bine?

PS: Fost la vot, pus o singura stampila. A doua, din cauza unor presupuneri gresite ale mele, n-am stiut pe cine sa o pun. Pentru ca aia despre care mai stiam cate ceva nu-mi plac, iar despre ceilalti n-am avut timp sa aflu destule. Si ma intreb: daca eu, care am incercat sa ma informez un pic, am ajuns derutata si cu ceva surprize, pentru aia care s-au multumit doar cu pixu’ si CD-u’ ca surse de informare, cum o fi fost?



(El nu vrea sa comenteze aici. “O sa creada lumea ca am luat-o razna si ca am un iubit imaginar!”, “Pai e mai bine asa. Daca se conving ca exist, risti sa nu se mai dea la tine”)

Cred ca dreptul la vot ar trebui acordat dupa anumite criterii.

De exemplu, in functie de nivelul educatiei. Ai studii superioare, cu rezultate bune si cu prezenta constanta la cursuri? Inseamna ca esti responsabil si cult, iar votul tau trebuie sa cantareasca mai mult decat al unuia cu acelasi nivel de studii dar cu rezultate mediocre. Si mult mai mult decat al unuia cu doar 8 clase.

Sau, atunci cand pui stamplia, sa fii obligat sa dai si o motivatie a alegerii facute, altfel sa ti se anuleze votul. Iar apoi motivatiile sa fie analizate de psihologi si in functie de ele sa se acorde o pondere fiecarui vot… (cai verzi pe pereti )

Iar cel mai simplu, realizabil, dar mai putin eficient ar fi ca, inainte de a intra in cabina de vot, sa trebuiasca sa raspunzi la niste intrebari. Simple, de bun simt, la care orice alegator ar trebui sa stie raspunsul. De genul: pentru ce votam azi? Dai testul, il treci-pui stampila, nu-l treci-ne vedem la anu’. Pun pariu ca rezultatele ar fi surprinzatoare (sau nu?).

Deci, votul tau cat ar valora?



PS, fara legatura prea mare cu e mai sus: O motivatie foarte tare de a merge la vot am citit-o zilele trecute pe un blog, si suna cam asa : « Votez pentru ca vreau ca votul meu sa-l anuleze pe cel al unui cocalar ».

Ai bani destui cat sa-ti permiti multe si sa iti mai si ramana. Si ai si cel putin un copil. Provii dintr-o familie modesta, asa ca a trebuit sa muncesti mult ca sa ajungi aici. Nu vrei sa treaca si copilul tau prin ce ai trecut tu si muncesti pentru a nu-i lipsi lui nimic. Asa ca faci orice, legal sau nelegal, pentru a castiga cat mai multi bani. Ai destui, dar tot nu iti ajung. Nu se stie ce vremuri or sa vina, trebuie sa fii pregatit.

Si ii faci toate mofturile. Vrei sa fie “cel mai tare” printre cei de varsta lui, asa ca ai grija sa raspunzi prompt tuturor dorintelor lui. Nu conteaza ca mai greseste din cand in cand, e copilul tau si il accepti asa cum e. Te consolezi cu gandul ca “are personalitate”. La scoala te certi cu profesorii care vor sa ti-l lase corigent sau sa-i scada nota la purtare. Daca nu-i intimidezi asa, scoti banul si se rezolva. Il treci si prin vreo 2 facultati, tot cu bani. Asa, ca sa aiba diplome si sa fie si el in rand cu lumea. Ca de fapt nu-i trebuie, doar o sa-i lasi mostenire afacerea. Dar deocamdata e tanar, trebuie sa sa bucure de viata.

Dar ce ii lasi de fapt? O afacere care merge « dupa ureche » si pe care el probabil nici nu va fi in stare s-o tina in picioare. Pentru ca l-ai invatat sa primeasca fara a fi nevoie sa depuna nici un efort. Va cumpara un oarecare succes al afacerii cu banii pe care ii lasi tu, dar va obtine profit din ce in ce mai mic. Apoi va da faliment. Si va trebui s-o ia de la capat. Si se va lovi de oameni care n-or sa-l ajute decat dupa ce le da bani. Sau de oameni care o sa-l priveasca de sus doar pentru ca il pot cumpara.

Si el nu va invata nimic din asta si va face la fel pentru copiii lui.

Am promis, acum muuult timp, ca-mi spun impresiile despre Gemania. Azi, din lipsa de inspiratie pentru alte subiecte ma simt nevoita sa-mi onorez in sfarsit promisiunea.

Primul lucru care m-a socat au fost batranelele de aproximativ 80 de ani, imbracate in blugi si plimbandu-se pe bicicleta. Uimirea mi-a fost intarita de un “sa le vezi vara, in pantaloni scurti”. Si mi-am dat atunci seama de diferenta esentiala intre romani si germani. Germanii, indiferent de varsta sau statut social, traiesc in anul 2008. Romanii, in special cei cu varsta peste 40 de ani, traiesc in vremurile cand aveau 20-30 de ani. La noi vezi batranele cochete imbracate in costumele din tinerete, plangandu-se de “tineretul din ziua de azi”  si amintindu-si cu nostalgie de cum era “pe vremea lor”. Bine, nu zic ca n-ar avea motive sa se planga, dar asta e alt subiect. Comunismul apus relativ recent (eu chiar as zice ca inca se mai zbate), de fapt limitele impuse de acesta in Romania, pentru ca avem exemple de tari in care comunismul e mult mai eficient decat “semidemocratia” noastra… deci comunismul si saracia ar fi scuzele principale pentru ramanerea in urma (da, facui varza fraza ). Vointa ar fi principala solutie, dar din pacate nu exista. Pentru ca informatii si modele demne de urmat sunt destule.

O alta diferenta de mentalitate am aflat-o intr-o seara, cand am iesit la plimbare singura (si spre marea mea uimire nu m-am ratacit). Read the rest of this entry »